Unul dintre principalele centre culturale ale ■πrii, Ia║iul (350.000 de locuitori) este cel mai mare ora║ al Moldovei, a cπrei capitalπ a fost εntre secolul al XV-lea ║i εnceputul secolului al XIX-lea.. Ora║ul dispune de ║apte institu■ii de εnvπ■πmΓnt superior - la care sunt εnscri║i mai mult de 40.000 de studen■i - biblioteci, centre culturale, case memoriale, teatre, numeroase muzee ║i monumente istorice.
Tradi■ia culturalπ ║i religioasπ a Ia║iului, ora║ cu multe biserici, se datoreazπ numeroaselor personalitπ■i ale culturii romΓne║ti, pe care le-a format: cronicarii Grigore Ureche (1590-1647), Miron Costin (1633-1691), Ion Neculce (1672-1745), domnitorul erudit Dimitrie Cantemir (1673-1723), membru al Academiei din Berlin, Dosoftei (1624-1693), mitropolitul Moldovei, primul mare tipograf ║i editor de cπr■i εn limba romΓnπ, Gheorghe Asachi (1788-1869), εntemeietor al εnvπ■πmΓntului romΓn, scriitorii curentului literar äJunimeaö, condus de Titu Maiorescu (1840-1917), Mihai Eminescu (doar pentru perioada 1884-1885), Ion Creangπ (1837-1889), Vasile Alecsandri (1821-1890), etc.
Cu o suprafa■π de 4.000 de hectare, ora║ul este situat εn regiunea deluroasπ a vπii Bahluiului, εntre podi║ul ║i cΓmpia Moldovei. Denumit ║i äora║ul celor ║apte colineö, Ia║iul are o istorie interesantπ εncπ din antichitate, a║a cum o atestπ vestigiile arheologice din muzeele sale. Men■ionat pentru prima oarπ ca ora║ εntr-un document din 1408, a cunoscut prima lui epocπ εnfloritoare εn secolul al XV-lea, εncepΓnd cu domnia lui ¬tefan cel Mare (1457-1504), cΓnd a fost εn acela║i timp curte princiarπ ║i punct vamal. ╬ncepΓnd din secolul al XVI-lea, Ia║iul devine capitala Moldovei ║i cunoa║te o dezvoltare deosebitπ. Ca majoritatea a║ezπrilor romΓne║ti din evul mediu, Ia║iul a fost supus invaziilor turce║ti ║i tπtare, urmate ulterior de cele ale polonezilor ║i ale cazacilor.
Domnia voievodului Vasile Lupu (1634-1653) a adus mari schimbπri pe planul urbanismului. ╬n timpul domniei lui a fost εnfiin■atπ prima universitate a Moldovei, Academia Vasilianπ, care a continuat tradi■ia ¬colii Latine de la Cotnari ║i a Colegiului de pe lΓngπ biserica äTrei Ierarhiö care func■ionau εn secolul precedent.
